marți, 7 ianuarie 2014

Creativitatea copiilor


     Creativitatea marchează întreaga  personalitate şi activitate psihică a individului. Prin educaţie, potenţialul creativ poate deveni, în timp, trăsătura de personalitate care va produce noul, originalul, valorile socio-culturale. Educaţia creativă la vârsta preşcolară presupune un ansamblu coerent, organizat de acţiuni educative. Prin aceste acţiuni se dezvoltă spontaneitatea, independenţa gândirii, receptivitatea faţă de probleme şi motivaţia creativă. Potenţialul creativ al preşcolarului se manifestă în activităţile sale cotidiene: în joc (activitate fundamentală), în  desen sau pictură şi în limbaj (o activitate de intercomunicare umană realizată cu mijloacele limbii).


     Cadrul cel mai important de manifestare dar şi de stimulare a potenţialului creativ este jocul, cu toate tipurile sale. Conduita creativă ludică este o premisă pentru viitorul comportament creativ care se va maturiza în produse noi, originale, cu valoare socială. Deşi este simplu, jocul de mânuire a obiectelor se îmbogăţeşte treptat, copilul combină diferite mişcări şi descoperă multiple utilizări ale obiectelor. În jocul de construcţie imită şi reproduce  modele de acţiune implicate în situaţii de viaţă, întâlnite în lumea adulţilor şi a obiectelor. În jocul de creaţie cu subiect din viaţa cotidiană, copilul imită şi reproduce selectiv modele de comportament oferite de cei din jur, dar numai pe acelea care sunt în acord cu dorinţele şi preferinţele sale. Preluarea acestor modele se face spontan, fără constrângeri exterioare sau cerinţe impuse. Jocul de creaţie cu subiect din basme şi poveşti aduce şi el modificări, adăugiri, combinări de replici, de acţiune. Manifestarea potenţialului creativ în cadrul jocului nu este intenţionată.
    Pregnantă la vârsta preşcolară este manifestarea potenţialului creativ în desen şi pictură, activităţi care au funcţii importante în viaţa preşcolarului. Prin intermediul lor, copilul ajunge întâmplător la artă. Prin desen şi apoi prin pictură, copilul reflectă, selectiv şi într-o formă specifică, realitatea. Limbajul liniilor, al culorilor, semelor grafice, desenul şi pictura reprezintă percepţiile, reprezentările, emoţiile, cunoştinţele reptate din diferite surse. La 3-4 ani, desenul este liniar, presupune un număr mic de elemente compoziţionale, iar spre vârsta de 5-6 ani, creşte numărul elementelor, cele mai întâlnite fiind: omul, casa, cerul, soarele, plantele şi animalele.
Copiii preferă desenul cu temă liberă sau sugerată. Pictura este artă, lucrând cu pensula, copilul se opreşte surprins că a descoperit forma unui obiect, deşi nu reuşeşte să-l numească, operează cu pete pale şi amestecuri de culori. Respingând uniformitatea şi asimetria, preşcolarul dovedeşte simţul ritmurilor liniilor, culorilor, formelor care generează ritmul gândirii, mişcărilor fizice.

    
    Potenţialul creativ se maifestă mai puţin pregnant în domeniul verbal. Preşcolarul de 4-5 ani creează cuvinte după structura celor cunoscute, substitue în propoziţii anumite cuvinte cu sinonime sau antonime, iar literatura pentru copii îl introduce într-o adevărată lume a cuvintelor. Un loc important în manifestarea creativităţii îl are  lectura după imagini, această metodă reprezentând anumite texte iconice pe care copilul învaţă să le "citească" în mod creativ.

Toate aceste manifestări ale potenţialului creativ sunt originale în raport cu  experienţa individuală.


                        


Sursa:
  • Rafailă, E. (2002). Educarea creativităţii la vârsta preşcolară. Editura Aramis: Bucureşti.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu